Poveste….de dragoste.

„Şi au trăit ferici până la adânci bătrâneţe”….Aşa se încheie majoritatea poveştilor cu prinţi şi prinţese şi cam asta sugerează mai toate filmele de dragoste. Cum e să trăieşti fericit până la adânci bătrâneţe…însă, ţine de imaginaţia fiecăruia dintre noi.

Fiecare generaţie este educată de o serie de cărţi de poveşti, romane, emisiuni TV, filme, declaraţii revoluţionare care, în final, ne creează aceleaşi valori, aceeaşi atitudine, acelaşi comportament. Şi poate avem noi impresia că suntem super originali când începem o relaţie nouă, dar până la urmă cu toţii aşteptam şi facem aceleaşi lucruri. Aceleaşi gesturi ne fac inima să bată mai repede, ne emoţionează. Avem în minte aproximativ acelaşi număr de paşi pe care trebuie să-i facem până la primul sărut, ori până la primul contact sexual. Ştim exact ce să facem, cum să facem şi care va fi reacţia celuilalt la acţiunile noastre. Poveştile ne simplifică viaţa.  Există, însă o mică problemă. Poveştile se încheie prea devreme. Marea lor majoritate se încheie cu nunta; mai nou, cu primul sărut….Poate este o aluzie fină că…. dragostea o fi ea o poveste, dar nu şi după căsătorie ..:))

Dincolo de glume, însă, există persoane care nu-şi pot crea o fericire cât de cât durabilă în cuplu. Viaţa are sens şi culoare doar în perioada asta de flirt, urmată de primul sărut, prima noapte de dragoste şi pasiune, decizia de a rămâne împreună şi…. gata. Aici ar fi trebuit să pornească titrele, dar în locul lor vine o perioadă de plictis insuportabil. Rutină.

Problema e că ne imaginăm diferit continuarea poveştii. Unii o văd plină de evenimente, cu flori, cu declaraţii de dragoste, cu sex pe masa de la bucătărie, în baie , cu blow-job pe scara blocului, cu ieşiri la întâlniri romantice. În timp ce alţii, se văd în continuarea poveştii, relaxaţi, în faţa televizorului; cu dejun, prânz şi cină pregătite întotdeauna acasă, la bucătărie de o singură persoană, fără evenimente neaşteptate care ar putea ştirbi din linişte şi stabilitate.

Unora dintre noi, în general, nu le ajunge imaginaţie pentru continuare. O iau de fiecare dată de la capăt şi ajung …până unde au învăţat pe de rost.

Bineînţeles că fiecare dintre aceste desfăşurări ale poveştilor noastre au dreptul la viaţă. Problema apare atunci când ele nu coincid. Atunci când realizăm că suntem personaje din poveşti diferite. Atunci. Unii dintre noi îşi caută poveşti paralele, alţii suferă încercând să aranjeze disperat fiecare personaj la locul lui, dar nu pot renunţa la propria lor poveste.

Nouă ni să părea că suntem din aceeaşi operă, până am început să ne împiedicăm de detalii. Am conştientizat ambii că suntem oameni diferiţi, fiecare cu povestea lui. Am realizat că nu ne putem citi gândurile. Aşa că am renunţat la poveştile vechi. Nu a fost simplu. Le-am ars de-a lungul anilor în certuri, în discuţii, în supărări, în dragoste. Şi am început să creăm împreună. O poveste nouă-nouţă. O poveste în care să fie loc destul pentru amândoi.

Nu e uşor să creezi o poveste nouă. E nevoie de inspiraţie, imaginaţie, muncă, efort. E nevoie de foarte multe discuţii şi sinceritate. Dacă se întâmplă să avem un partener cu mai puţină inspiraţie, ori cu prea multe zile fără de muză, sugerează-i idei, scrie în locul lui. Nu se întâmplă decât foarte rar să-ţi ghicească gândurile. Aşa că vorbiţi. Discutaţi. Împărtăşiţi-vă ideile. Învaţă-l cum să te facă fericită. Povestea trebuie redactată cu atenţie de fiecare dintre autori. Să nu rămână lucruri neclare, ori neplăcute în ea. Şi trebuie povestită…povestită de zeci, sute şi chiar mii de ori. Pentru ca să poată savura fiecare din rolul pe care şi la creat şi-l poate trăi. Pentru ca să nu uităm vreodată povestea. Şi pentru ca să devină povestea populară, să fie un exemplu şi pentru cei fără de imaginaţie.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: