Acces inerzis câinilor şi gay-lor…

Eu, in general, mă consideram, întotdeauna, o fire tolerantă, înţelegătoare. Sunt mai degrabă predispusă să accept lucrurile decât să mă împotrivesc. Şi sexul nu e o excepţie în acest sens. Cred că lumea are dreptul să se bucure de acestă plăcere în toate poziţiile, cu toate genurile, cu un număr nelimitat de parteneri, important e să nu afecteze altă lume în tendinţa sa spre libertate sexuală.  Oh, de-aţi şti câte dispute am avut cu EL din cauza că-şi mai permitea, din când în când, să ironizeze în privinţa prietenilor mei homosexuali.  Nu puteam să înţeleg cum anume ÎL poate afecta viaţa lor intimă…Toate până într-o zi…

Luna  trecută…deschid uşa de la intrare..şi..nu-mi venea a crede!  cânele meu făcea sex cu pisica. Pisica nu părea să se împotrivească.Totuşi nu m-am putut abţine şi i-am tras câinelui o palmă peste cap. Am închis uşa şi i-am lăsat pe ambii fără de mâncare.

În câteva ore mi-a mai trecut din surprindere, m-am mai  împăcat cu ideea şi parcă eram gata să accept. M-am uitat peste geam şi…ei iar făceau sex. Aşteptam să se încheie toată desfrânarea asta…dar nu, pe parcursul acestei luni, cred ca îi vedeam mai des fecundându-se decât în oricare altă ipostaza. Şi asta începuse să-mi provoace un discomfort insuportabil.

În câteva săptămani animalul îmi era atât de antipatic, încât nu mă mai puteam juca cu el…iar ideea că ar putea să se atingă de copilul meu, în general, mă scotea din sărite. Aşa că am început să-mi conving soţul că nu mai avem nevoie de câine. Că ar fi bines ă-l ducă undeva, să-l dăruie cuiva. Că eu nu mai pot suporta atâta pornografie în casă.

La care EL mi-a reproşat ironic: “Da care e problema ta? Ori strică imaginea conservativă a casei?”

L-am convins. A dăruit câinele.

Săptămâna trecută ne-au venit în ospeţie prietenii noştri homosexuali. Doi tipi foarte inteligenţi, cu simţul umorului, cu care noua ne place să ne petrecem timpul. Am stat la masă , am râs cu poftă…până unul dintre ei a avut ideea genială să rămână la noi… pe noapte. Am evitat să-i răspund. Am găsit un moment potrivit în care mi-am luat soţul într-o parte şi… să mă fi vazut cum îl convingeam să inventeze ceva să-i facă să plece.

EL a făcut ochii patraţi: De ce?! Ei doar sunt prietenii tăi. Tu ţii atât de mult la ei…

Aha. Mie într-adevăr  îmi place să petrec timpul împreună cu ei, dar n-am putut accepta idea că vor face sex pe unul dintre paturile noastre. Şi dacă o să aud cum fac sex …Blah…nu, mai bine nu.

EL m-a mai salvat o dată de toleranţa mea prefăcută. Ei acum, cel puţin, ştiu sigur că nu sunt atât de tolerantă şi liberală cum îmi imaginam. …şi va trebui să reacţionez calm la întrbarea : Cand ne mai întâlnim cu pi…şii?….

 

6 Comments »

  1. De la magiun din prune la водородное топливо🙂
    Mi-a plăcut…

  2. stiu ca nu-i de ris dar chiar am ris cu pofta.
    Pisica nu tinjeste dupa caine?

  3. lupul Said:

    Eu am citit odata asa o povestioara despre un canisor care facuse o pasiune pentru o căciulă de blană, si stăpânii până la urmă au trebuit să i-o dea… (de nevastă)

    • mblowblog Said:

      uite astia spapani buni si toleranti….norocos caine!🙂

  4. olea Said:

    😀 am rîs şi eu.. mai mult pentru că am înţeles k stau şi eu la fel cu toleranţa. Ştii cum uneori îţi place să vezi la cineva o haină de exemplu, da tu n-ai purta-o niciodată, aşa.. s-o vezi numai de la distanţă


{ RSS feed for comments on this post} · { TrackBack URI }

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: