Tu ai ucis?

 

Cea mai raţională dintre prietenele mele s-a îndrăgostit de altul. E de zece ani într-o relaţie frumoasă cu soţul ei şi au un copil minunat. S-a îndrăgostit fără să caute dragostea asta pe undeva, fără să investească în frumuseţea ei, pentru a atrage admiratori, fără să se gândească că i se poate întâmpla asta, fără  măcar să înţeleagă până la capăt că e îndrăgostita..a aeriană, zboară, luminează de fericire şi e mai frumoasă decât a fost vreodată în viaţa ei.

Îmi cere sfaturi.

Să îţi înşeli soţul pe care îl iubeşti, care te iubeşte, cel mai bun prieten pe parcursul acestor ani,este probabil iraţional şi incorect.   Dar ….

Au trecut ani buni de cand i s-a spus ultima dată, sincer, cât de frumoasă e. De fapt demult nu mai credea că e frumoasă. A uitat când i s-a făcut ultima oară un cadou de preţ, fără să fie întrebată de zece mii de ori dacă îl vrea într-adevăr. De fapt nu i se dau nici flori, decât la ocazii speciale.  A uitat când a mers într-o călătorie fără să o organizeze şi să o achite ea.  De fapt tot ce i se întâmplă în ultimii ani, e pentru că aşa a organizat. Soţul ei are alte părţi bune, foarte bune…pentru care nu va înceta să-l iubească vreodată.

Dragostea asta e paralela, şi pare inofensivă.

Prietena mea e puternică, cu iniţiativă, munceşte mult, e deşteaptă, carieristă. Dar e femeie. Deci vrea să fie slabă, protejată, susţinută, iubita, alintată, frumoasă.

Acum după mulţi ani o priveste cineva cu dorinţă, admiraţie. Şi nu e banala necesitate de sex de două , trei ori pe saptamana. E altfel, e ca la 18 ani. Acum i se întâmplă toate astea.. Se simte femeie. Şi eu, sincer nu gasesc nici un motiv să-i spun să nu se aventureze în noua relaţie. O susţin.

Teoretic da, dar practic…

Eu tocmai am ucis dragostea mea paralela. Dragoste e mult spus. Un fel de atasament, un fel de necesitate de comunicare, un fel de dependenţă de ceea ce-mi spunea, un fel franturi de frază, situaţii, momente care te fac să zâmbeşti când ţi le aduci aminte, un fel de a te alinta în privirea unui bărbat care nu te scapă din ochi, un fel de a te simţi ideală pentru că nu-ţi cunoaşte nici un defect, un fel de joc…în care te împotmoleşti la un moment dat.

Logic e uşor. …

Ce ştie el despre femei? Un tip tanar, necasatorit, cu ralaţii de scurta durată. Probabil îşi crează idealuri în filmele porno pe care le priveşte periodic. Probabil habar nu are cum arată o femeie nemachiată, neepilată, care a mai născut si un copil.Probail nu îşi imaginează cum e să treci prin rutina, cum e să vezi toate defectele unei femei, să-i asculţi isteriile, s-o vezi disperată, în depresie, sâcâitoare, urâtă, neîngrijită, nedormită, în haine vechi,  întinse cu pete de la laptele din sân, cu cicatrici pe vagin, hemoroizi, cu vergeturi, celulita(care au durat ceva timp)….Ori cel putin sa stie ca sanii ei par cu o jumatate de marime mai mari, datorita push-upului din sutien, si fata e asa fina, datorita pudrei…ori ca nu pot avea orgasm in poziţii trendy…

despre asta nu ai de unde sa stii pana a deveni sot, tata. Oare el, aşa iubitor şi nostim, şi galant va putea să mă mai iubească după ce mă cunoaşte din altă perspectivă. Şi dacă nu, cum aş putea să-l iubesc eu? Pentru ce?

Practic ,nu e deloc uşor…

Fiecare acţiune pe care o fac ca să-l resping- doare. După ce ucizi un sentiment simţi cum nu te mai ţin picioarele, greaţă, ameţeli, jale, disperare. Voi aţi ucis vreodată o pasăre, un animal, cel puţin din întâmplare?  E la fel …şi doare mai mult.

 

6 Comments »

  1. перебор

    cel mai interesant ca in ambele cazuri nici una din voi n-a ajuns la непосредственный половой контакт, da deja размышляете о тайнах бытия

  2. lugojan Said:

    Eu cred in simplicitate:toti/toate dorim ceea ce nu avem si,relevant sau nu, toti/toate apartinem tuturor (sau nimanui ) !

    • mblowblog Said:

      teoretic da. Practic, doare. E imposibil de dureros sa dai promisiuni si sa le incalci. E cu adevarat simplu sa apartii tuturor(adica nimanui). Dar ceea ce ne dorim e sa fim unici in viata cuiva si pentru asta e nevoie sa dam cuiva sansa sa fie unic.

      • fortelion Said:

        “teoretic” dorim,speram si , inevitabil, uitam sa descoperim “unicitatea” din noi…poate pentru ca este mai usor de privit, mai greu de vazut, de explorat,de analizat! Nu sunt specialist in astrologie, dar cred in armonia universala a tuturor particulelor din acest Univers, implicit a grauntelor de nisip din care facem si noi parte !

  3. dusea Said:

    te descriai ca o femeie perfecta, iti descriai cu atita chibzuinta familia, copilul si sotul ca pareai ideala cu vreo 3 ani in urma, acum descoper ca esti indragostita de un altu.. nu o sa treaca mult timp si vei divorta, parerea mea…peste vreo citiva anisori..

    • mblowblog Said:

      Eu nu cred ca exista oameni ideali. Aici scriu , mai degraba despre emotiile si trairile mele, nu despre mine. Imi pare rau ca ti-am creat iluzii :)Dar am fost sincera in fiecare cuvant pe care l-am scris si voi ramane la fel. Anonimatul imi permiote sa fiu exact asa cum sunt si sa nu-mi fie frica ca cineva ma va judeca.Cat tine divortul…putin probabil. Cred ca ai nevoie de mai multa flexibilitate in gandire. Lumea asta e foarte colorata nu e numai alba sau neagra.Iar ceea ce simteam pentru barbatul respectiv, era o pasiune, o slabiciune, daca vrei. Sentimente cunoscute tuturor oamenilor, probabil. Unii hotarasc sa-si traiasca emotiile, altii le ascund, eu scriu despre ele si sunt sigura ca e multa lume care se regaseste in ele.


{ RSS feed for comments on this post} · { TrackBack URI }

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: